... Eminescu s-a ocupat încă din tinereţe cu problemele politice şi naţionale, formându-şi o concepţie hotărâtă (...) despre evoluţia firească a poporului român. E. Lovinescu
ORIZONTAL : 1)„Din străinătate” ca şi de
aici de acasă, marele poet a iubit-o cu patimă, iar ea, la rându-i, l-a iubit,
îl iubeşte şi-l va iubi în vecii vecilor – Din Epigonii:
Noi reducem tot la pravul azi în noi, mâni în
ruină, / Proşti şi genii, mic şi mare, sunet, sufletul, lumină - /Toate-s...2)
Nostalgia vechilor amoruri: Să văd cu ce
eu... iubeam odinioară – Moartea răspândind teroarea:
Prin...vibrânde gheţoasele-i fiori.
3)Căci te iubesc, copilă, ca...
nemurirea(Amorul unei marmure: neart., pl.)
– România – Tot din Epigonii:
Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu
valuri / Căci al nostru-i... şi rece. 4)
Concertul ce-l întoarnă... păsărilor cor–
Imită bătaia tobei – A produce melodica
şoptire. 5)...
şoptire a rîului, ce geme (masc., pl.). 6)
Chiar moartea, ce răspânde teroarea-n...
– Din Glossă: Tu în
colţ petreci în tine / Şi-nţelegi din a lor... / Cee rău şi ce e bine(pl.).
7) (Marea) se mişcă urcându-şi
apele până lângăun boschet de chiparos şi...(Cezara)
– Mişcare involuntară - Posezi. 8) Ion Agârbiceanu – Umbrite la inimă!–
Aş vrea să văd... natala mea vâlcioară /
Scăldată în cristalul pârâului de-argint.9) Greu de
găsit /ca de pildă, ediţia princeps a Poesiiloreminesciene,
din 1883) – Pompiliu Constantinescu. 10) Fermecat, ispitit – Din
Scrisoarea III: ... şi de
tropot şi de strigăt de bătaie.11) Oraş în Iran –
Turmele-l urc, stelele scapără-n...(Sara
pe deal) – Partitură scenică. 12)
... în cadenţă a frunzelor, ce freme, /
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor (neart.) –
Şi inima aceea, ce... de durere.
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
|
1
|
||||||||||||
2
|
||||||||||||
3
|
||||||||||||
4
|
||||||||||||
5
|
||||||||||||
6
|
||||||||||||
7
|
||||||||||||
8
|
||||||||||||
9
|
||||||||||||
10
|
||||||||||||
11
|
||||||||||||
12
|
Dicţionar: BRI, REI, MEZ, AVR, DEI, ALUT.
solutia
ALTE CAREURI CU EMINESCU
Consultarea textului
|
Când tot se-nveseleste, când toti aci se-ncânta, Când toti îsi au placerea si zile fara nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avânta L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzatori. Si inima aceea, ce geme de durere, Si sufletul acela, ce cânta amortit, E inima mea trista, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemarginit. As vrea sa vad acuma natala mea vâlcioara Scaldata în cristalul pâraului de-argint, Sa vad ce eu atâta iubeam odinioara: A codrului tenebra, poetic labirint; Sa mai salut o data colibele din vale, Dorminde cu un aer de pace, linistiri, Ce respirau în taina placeri mai naturale, Visari misterioase, poetice soptiri. |
As vrea sa am o casa tacuta, mitutica, În valea mea natala, ce undula în flori, Sa tot privesc la munte în sus cum se ridica, Pierzându-si a sa frunte în negura si nori. Sa mai privesc o data câmpia-nfloritoare, Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut, Ce auzi odata copila-mi murmurare, Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a vazut. Melodica soptire a râului, ce geme, Concertul, ce-l întoana al pasarilor cor, Cântarea în cadenta a frunzelor, ce freme, Nascur-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor. Da! Da! As fi ferice de-as fi înca o data În patria-mi iubita, în locul meu natal, Sa pot a binezice cu mintea-nflacarata Visarile juniei, visari de-un ideal. Chiar moartea, ce raspânde teroare-n omenire, Prin vinele vibrânde ghetoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce linistire, În visuri fericite m-ar duce catre nori. |
Nostalgia locurilor natale a mai fost cantata
inainte de Eminescu: Creteanu, in Cantecul strainatatii, Alecsandri, in Adio
Moldovei.
Versificatia este cea din intoarcere de Creteanu, poezie care de asemenea are ca fond dorul de tara:
Destul mugi furtuna pe fruntea-mi inca juna;
Destule ploi de lacrami, destule am varsat.
Destule zile negre si nopti fara de luna
in calea-mi amarata eu vai! am numarat
(vezi Radu Paul, Izvoarele de inspiratie a cateva poezii ale lui Eminescu, Cluj, 1934, p. 7). Avem insa aceeasi versificatie si-n Miezul noptii de Gr. Alexandrescu.
Influenta poeziei lui Creteanu, Pe albumul doamnei A. F., este problematica. Poezia se afla numai in voi. Patrie si libertate, din 1879, n-am gasit-o in revistele la care Creteanu colaboreaza intre 1855 si 1866, asa ca nu se poate afirma ca Eminescu a cunoscut-o. Radu Paul, op. cit., stabileste insa asemanari de tema si expresie intre Eminescu si Creteanu.
„Dor nemarginit", in intelesul popular pe care il are expresia. Si la Alecsandri, in O seara la
Lido (voi. Lacramioare).
Caci te iubesc, Elena, c-o tainica uimire,
Cu focul tineretii, cu dor nemarginit.
Din pragul casutei [lui Eminescu] se desemneaza maret colinele din fata acoperite cu paduri batrane, care acum cad prada securei hotarate si unor negustori fara de inima" (citat dupa Junimea Moldovei de nord de G. Bogdan-Duica, in Iubita de Ia Ipotesti, Buletinul „Mihai Eminescu", 1930, p. 66).
„La poalele colinelor se lamuresc locuintele dese si frumoase ale satenilor din Ipotesti" (ibid.).
in Familia: domninde; greseala de tipar, dupa cum se poate vedea si din ms.
Sihleanu, in Revederea, se bucura de aceleasi bunuri la care Eminescu ravneste: tovarasii de tinerele (la Eminescu v. 21-22), garlite si paraul (la Eminescu, v. 9-10, 25), padurea si pasarile cantatoare (la Eminescu, v. 12, 26-27), valceaua si dealul (la Eminescu, v. 9, 18-19), visurile de viitor (la Eminescu, v. 16, 32). Si lot Sihleanu, dupa ce enumera aceste bunuri, se simte atat de bine: „intr-a naturii simple placeri", dupa cum Eminescu si-aminteste de „placeri mai naturale".
La Alecsandri, in Dedicatie, avem: „poetice simtiri".
Valea natala din regiunea Ipotesti, la cativa km de Botosani.
La Bolintineanu, in Lupta in padure: Apoi ce puteti a zice; in Sorin:
Tu poti a-mi spune, in Domnul de roua: trebuie a ma duce.
„Visari de-un ideal" ar exprima prima dragoste din copilarie a lui Eminescu. Din strainatate are legatura de fond si de expresie cu versiunea manuscrisa pe care o dam mai jos (vezi indeosebi strofa 8), si cu alta incercare poetica din tinerete Un roman (vezi G. Bogdan-Duica, Iubita de la Ipotesti, loc. cit., p. 65 66).
Versificatia este cea din intoarcere de Creteanu, poezie care de asemenea are ca fond dorul de tara:
Destul mugi furtuna pe fruntea-mi inca juna;
Destule ploi de lacrami, destule am varsat.
Destule zile negre si nopti fara de luna
in calea-mi amarata eu vai! am numarat
(vezi Radu Paul, Izvoarele de inspiratie a cateva poezii ale lui Eminescu, Cluj, 1934, p. 7). Avem insa aceeasi versificatie si-n Miezul noptii de Gr. Alexandrescu.
Influenta poeziei lui Creteanu, Pe albumul doamnei A. F., este problematica. Poezia se afla numai in voi. Patrie si libertate, din 1879, n-am gasit-o in revistele la care Creteanu colaboreaza intre 1855 si 1866, asa ca nu se poate afirma ca Eminescu a cunoscut-o. Radu Paul, op. cit., stabileste insa asemanari de tema si expresie intre Eminescu si Creteanu.
„Dor nemarginit", in intelesul popular pe care il are expresia. Si la Alecsandri, in O seara la
Caci te iubesc, Elena, c-o tainica uimire,
Cu focul tineretii, cu dor nemarginit.
Din pragul casutei [lui Eminescu] se desemneaza maret colinele din fata acoperite cu paduri batrane, care acum cad prada securei hotarate si unor negustori fara de inima" (citat dupa Junimea Moldovei de nord de G. Bogdan-Duica, in Iubita de Ia Ipotesti, Buletinul „Mihai Eminescu", 1930, p. 66).
„La poalele colinelor se lamuresc locuintele dese si frumoase ale satenilor din Ipotesti" (ibid.).
in Familia: domninde; greseala de tipar, dupa cum se poate vedea si din ms.
Sihleanu, in Revederea, se bucura de aceleasi bunuri la care Eminescu ravneste: tovarasii de tinerele (la Eminescu v. 21-22), garlite si paraul (la Eminescu, v. 9-10, 25), padurea si pasarile cantatoare (la Eminescu, v. 12, 26-27), valceaua si dealul (la Eminescu, v. 9, 18-19), visurile de viitor (la Eminescu, v. 16, 32). Si lot Sihleanu, dupa ce enumera aceste bunuri, se simte atat de bine: „intr-a naturii simple placeri", dupa cum Eminescu si-aminteste de „placeri mai naturale".
La Alecsandri, in Dedicatie, avem: „poetice simtiri".
Valea natala din regiunea Ipotesti, la cativa km de Botosani.
La Bolintineanu, in Lupta in padure: Apoi ce puteti a zice; in Sorin:
Tu poti a-mi spune, in Domnul de roua: trebuie a ma duce.
„Visari de-un ideal" ar exprima prima dragoste din copilarie a lui Eminescu. Din strainatate are legatura de fond si de expresie cu versiunea manuscrisa pe care o dam mai jos (vezi indeosebi strofa 8), si cu alta incercare poetica din tinerete Un roman (vezi G. Bogdan-Duica, Iubita de la Ipotesti, loc. cit., p. 65 66).
Im ms. 2259, f. 37-38 se afla versiunea poeziei Din
strainatate, cu unele forme deosebite si cu strofe in plus fata de textul
publicat in Familia. Aceasta varianta, datata 1865 si cu modificari ulterioare,
este barata cu creionul. Poarta nr. 33 in volumasul ce-1 pregatea Eminescu
pentru publicare prin 1870.
Solutia careului: Diana
1
P
|
2
A
|
3
S
|
4
A
|
5
R
|
6
I
|
7
L
|
8
E
|
9
|
10
S
|
11
T
|
12
A
|
2
A
|
P
|
A
|
R
|
A
|
I
|
U
|
R
|
E
|
A
|
||
3
D
|
A
|
R
|
A
|
R
|
C
|
A
|
C
|
I
|
V
|
||
4
U
|
U
|
R
|
M
|
A
|
U
|
M
|
A
|
N
|
A
|
||
5
R
|
E
|
T
|
E
|
A
|
U
|
R
|
A
|
I
|
N
|
||
6
E
|
N
|
A
|
C
|
E
|
M
|
S
|
I
|
C
|
A
|
||
7
A
|
D
|
I
|
A
|
R
|
B
|
A
|
M
|
I
|
T
|
||
8
|
Y
|
S
|
C
|
A
|
R
|
T
|
E
|
A
|
O
|
||
9
U
|
M
|
E
|
R
|
I
|
E
|
R
|
O
|
I
|
C
|
A
|
|
10
N
|
I
|
C
|
I
|
A
|
L
|
A
|
I
|
E
|
R
|
||
11
D
|
O
|
N
|
T
|
R
|
E
|
G
|
O
|
R
|
E
|
||
12
E
|
N
|
I
|
G
|
M
|
A
|
E
|
D
|
I
|
T
|
A
|
